Preşedintele Klaus Iohannis a declarat luni, 10 februarie, după ce Parlamentul a votat începerea procedurii de suspendare din funcţie, că își dă demisia și va pleca din funcție miercuri, 12 februarie, „pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză”. 

Constituţia României prevede că, dacă funcţia de preşedinte devine vacantă, interimatul este asigurat în ordine de preşedintele Senatului, urmat de cel al Camerei Deputaților.

La Articolul 97 din Constituție scrie: „Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces”. Apoi, după 3 luni, Guvernul va organiza alegeri, mai scrie la lege.

Iar articolul 98 din Constituție prevede: „Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor”.

Prin urmare, preşedintele interimar al României va fi Ilie Bolojan, care este preşedintele Senatului, dar și al PNL.

Ce atribuții are un președinte interimar al României

Președintele interimar al României preia atribuțiile constituționale ale președintelui până la alegerea unui nou șef de stat. Printre acestea se numără: reprezentarea pe plan intern și internațional, promulgarea legilor și solicitarea reexaminării acestora, sesizarea Curții Constituționale privind constituționalitatea legilor, numirea și revocarea miniștrilor la propunerea premierului și îndeplinirea funcției de comandant suprem al forțelor armate.

Totuși, un președinte interimar nu poate să dizolve Parlamentul, nu poate iniţia un referendum şi nu poate numi un alt prim-ministru. 

Alegerile prezidenţiale sunt programate pentru 4 şi 18 mai. Termenul-limită pentru depunerea candidaturilor este 15 martie.