Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului a răspuns la interpelarea deputaților PNL de Maramureș, Călin Bota și Florin Alexe, privind situația ecologizării perimetrelor miniere închise din județul Maramureș și admite că din cauza subfinanțării lucrările de reconstrucție ecologică sunt sistate și stațiile de epurare sunt depășite tehnologic, fapt ce duce la poluarea apelor. 

În ultimii 15 ani,  pentru obiectivele miniere aflate în închidere, administrate de REMIN SA Baia Mare, au fost alocate 327 119 499 lei, fonduri insuficiente pentru lucrări importante de conservare, care au acoperit necesarul între 16% și 64%. Ministerul Economiei admite în răspunsul la interpelare că alocarea unor fonduri insuficiente a dus la imposibilitatea lucrărilor de execuție a  închiderii legăturilor cu suprafața, fiind sistate lucrări de reconstrucție ecologică la obiective miniere prioritare. 

,,Probabil ultimele lucrări serioase au fost realizate în perioada 2008-2014, când au fost executate lucrări de punere în siguranță și reconstrucție ecologică la iazurile de decantare: Novăț, D2, Colbu I și II (Borșa), Bloaja (Băiuț), Vrănicioara și Plopiș Răchițele (Cavnic) fiind executate și lucrări de închidere a legăturilor cu suprafața (Aurum, Băiuț), în baza programelor anuale de conservare. 

Ulterior,  în perioada 2016-2020 procentul de alocare față de necesar a fost de 24,7%, situație care a dus la imposibilitatea finanțării lucrărilor de închidere și reconstrucție ecologică, fiind alocați bani doar pentru monitorizare și conservare a lucrărilor.”, afirmă deputatul PNL Călin Bota.

Situația este îngrijorătoare și la stațiile de epurare unde se  înregistrează constant depășiri de suspensii și sulfați, din cauza limitelor tehnologiei folosite. Deși s-a convenit, încă din 2010, includerea celor 8 stații de tratare într-un program unic de retehnologizare etapizată, cu termen 31 decembrie 2017, până în prezent s-au realizat doar proiectele tehnice de modernizare, subfinanțarea anuală a programelor de conservare și reconstrucție ecologică conducând la imposibilitatea demarării lucrărilor proiectate.

În ceea ce privește iazul de decantare de la Bozânta, cel mai mare iaz de șes din țară, cu o suprafață de 133 de ha, Ministerul Economiei susține că în propunerea de program anual de conservare, închidere și reconstrucție ecologică și activități post-închidere  pentru anul 2021 sunt prevăzuți 135 000 lei în vederea achiziției contractului de execuție pentru lucrări de reconstrucție ecologică la acest obiectiv. 

Deputatul liberal Călin Bota va solicita Ministerului Economiei ,,să acorde în acest an fondurile necesare pentru lucrările de conservare și ecologizare a perimetrelor miniere, precum și pentru achiziționarea echipamentelor necesare la stațiile de epurare, astfel încât să nu mai vedem oameni cu găleata cu var încercând să asigure curățarea apelor cu mijloace primitive.”

Biroul de presă 
PNL Maramureș